Istoric

• S-a născut la 8 aprilie 1846, în familia lui Precup şi Palaghia Alexi, în casa de peste apă din Sîngeorzul Român.
• După terminarea Trivialei din sat, în limba germană, şi ale normelor de la Năsăud, a urmat primele trei clase la Liceul săsesc din Bistriţa unde a reuşit să-şi însuşească destul de bine limba germană; apoi beneficiind de un stipendiu (bursă) de studii de la fondurile grănicereşti, casele a 4-a şi cele ale gimnaziului superior le termină la Blaj în anul 1868.

Studiile universitare dintre 1868-1870 le-a urmat la Viena, iar între 1870-1872, la Graz, unde doi ani mai târziu a dobândit şi titlul de Doctor în ştiinţele naturii.

• Ȋn timpul studenţiei de la Viena a fost ales secretar al Societăţii ,,România”, a studenţilor universitari români din capitala austriacă. Doi ani mai târziu, studiind la Universitatea din Graz, devine membru al societăţii universitarilor români ,,Sentinela”.
• După absolvirea facultăţii, în anul 1873, a fost numit de către Administraţia fondurilor grănicereşti, ca profesor titular la Liceul din Năsăud, numire aprobată de către consistoriul Gr. Cat. din Gherla şi recunoscută de către Ministerul Instrucţiunilor din Budapesta.
• Numirea lui ca profesor de fizică şi matematică a determinat înnoiri considerabile în şcoală : începând chiar din 1874 comandă în favoarea liceului colecţii minerale şi cristale, preparate şi tablouri pentru crearea unei grădini botanice şi zoologice, iar în anul 1876 cabinetul şcolii s-a îmbunătăţit printr-o colecţie mineralogică de 1033 de piese, dăruite de Cavalerul de Manz, de la Iacobeni de Dorna, din Bucovina ; Grădina botanică de aici, s-a îmbogăţit şi ea cu 74 de arbori şi arbuşti procuraţi de profesor de la Viena, la care se adăugau multe specii de plante de munte dăruite de către marele botanist român din Rodna, Florian Porcius, alături de care a făcut multe excursii prin munţi adunând plante din flora ţinutului.

La sfârşitul anului 1894 cabinetul de ştiinţe avea o colecţie de 19 tablouri de perete şi 1516 animale şi diverse piese, iar colecţia botanică, 8 tabele şi 1721 minerale şi roci, o colecţie de fizică cu 8 tabele şi 89 aparate iar cea de chimie 46 aparate şi substanţe chimice.

• Cu prilejul unui studiu efectuat pe terenul băilor din Sîngeorz – satul său natal- asupra florei existente pe conul de tuf calcaros, format de mii de ani, din depozitele izvoarelor alcaline, a scris o importantă lucrare, pe care a publicat-o în limba germană, la Sibiu în anul 1892.
• A fost primul profesor din această zonă care a introdus la gimnaziul din Năsăud manualele şcolare din vechiul regat la ştiinţele naturii, în special prin manualele de zoologie, botanică ş geologie ale Dr. Iuliu Brândză.
• Având afinităţi spre literatură, încă din tinereţe când publicase poezie sub pseudonimul de Publius, acesta predă elevilor săi, facultativ, şi ,,poetica” ci aceeaşi delicateţe cu care vorbea şi cultiva plante.
• Ȋn anul 1875, insistă pe lângă patronatul şcolilor care era Administraţia Fondurilor grănicereşti- şi reuşeşte să obţină pentru prima dată, introducerea ,,gimnasticii ” pe care o va preda împreună cu profesorul Beniamin Hangea la gimnaziul din Năsăud.
• Câţiva ani mai târziu, în 1884, pe lângă gimnaziu înfiinţează o staţie meterologică cu ajutorul căreia face observaţii regulate pe care le publică într-un ,,Compendiu de metorologie” cu patru stampe litografice, tipărit la Braşov, în tipografia Alecsi 1889.

Aceasta este prima carte românescă de meteorologie din Ardeal.

• Observaţiile şi măsurătorile făcute de trei ori pe zi erau comunicate lunar la Budapesta Observatorului central de meteorologie şi magnetism terestru.
• Ȋn anul 1878 împreună cu vărul său dinspre mamă prof. Maxim Pop (prof. de istorie şi geografie la Năsăud) elaborează o frumoasă lucrare despre Războiul româno-ruso-turc din 1877/1878  intitulată ,,Resbelul orientale ilustrat” publicată la Graz în 1878 – 724 de pagini cu numeroase şi frumoase ilustraţii, tablouri colorate, hărţi şi desene.
• Ȋn anul 1873 profesorii de la gimnaziu din Năsăud au întemeiat banca ,,Aurora”, iar printre membrii fondatori se numără şi Artemiu Publiu Alexi.
• Alexi a înfiinţat prima librărie din Năsăud numită Concordia.
• Alexi şi-a făcut şi serviciul militar în armată, fiind numit la 1 noiembrie1875 locotenent în rezervă, în Regimentul de infanterie românesc Nr. 63 din Bistriţa.
• Ȋn anul şcolar 1893/1894 s-a îmbolnăvit şi a fost nevoit să se pensioneze
• Se stinge din viaţă la 15 octombrie 1896, în vârstde 49 de ani şi ca profesor având o vechime de 23 de ani . Este înmormântat în cimitirul bisericii din Rebrişoara.

Anul 1733 marcheaza inceputurile invatamantului romanesc pe aceste meleaguri, pe langa biserici si manastiri. Dupa 1746, satele au inceput a-si tine ca instructori pe asa numitii Ludimagisteri; la Singeorz erau Anastasie Calugarul si Ion a Popii.

1766 -Se infiinteaza scolile poporale, numite triviale ( dupa cele trei obiecte care se predau:cititul, scrisul si socotitul ) cu limba de predare romana.

1816 – SCOALA TRIVIALA  din Maieru este mutata la Singeorz. Primii dascali: Ioan Salvan si Vasile Pop.

1825-1826 – Se infiinteaza la Singeorz o a doua scoala numita SCOALA POPORALA NATIONALA, cu caracter comunal, cu limba de predare romana.

1827– Ia fiinta SCOALA DE REPETITIE pentru elevii de la 12-15 ani, care erau obligati sa o frecventeze in duminici si in sarbatori; de aici denumirea de SCOALA DE SARBATORI.

1837 – SCOALA TRIVIALA  a fost transformata in SCOALA TRIVIALA GERMANA, in urma hotararii ca in toate scoliile  triviale sa fie introdusa limba germana.

1858– SCOALA TRIVIALA trece in grija Ordinului Episcopesc  Greco-Catolic din Gherla.

1858-1860 – SCOALA POPULARA  devine SCOALA POPULARA CONFESIONALA GRECO-CATOLICA.

1864 – SCOALA COMUNALA este inglobata in cea TRIVIALA, dezvoltandu-se la trei clase dupa planul de invatamant al SCOLII NORMALE din NASAUD, cu limba de predare romana.

1869– Are loc reorganizarea scolilor din Singeorz pe langa Fondul Scolar Central.

1885– SCOALA TRIVIALA isi pierde caracterul de CONFESIONALA luand denumirea de SCOALA POPULARA ELEMENTARA FUNDATIONALA.

1890 – Se desfiinteaza  definitiv SCOALA POPORALA ELEMENTARA FUNDATIONALA. Toate scolile din Singeorz se contopesc in SCOALA CONFESIONALA, cu 4 clase si 4 cadre didactice.

1911– Se da in functiune vechiul local cu 10 Sali de clasa al actualului liceu.

1925 – 1930 – Functioneaza la Singeorz din initiativa lui Solomon Halita o SCOALA DE ARTE SI MESERII, intr-un local propriu, ars intr-un mare incendiu in 1939.

1938 – Ia fiinta prima gradinita de copii cu un singur post, situatie care s-a mentinut pana in 1948.

1946-1947 – Se infiinteaza GIMNAZIUL UNIC, cu clasa a V-a  care in urmatorii ani s-a extins la sapte clase.

1948– Reforma invatamantului.

1952– Au luat fiinta scoli cu 4 clase in satele apartinatoare: Cormaia, Valea Borcutului si in Catunele Lunca –Mare si Valea-Cutilor.

1953-1954 – A fost lichidat definitiv analfabetismul.

1960– Singeorzul este declarat oras.

1962 – Pe fondul vechiului gimnaziu se infiinteaza LICEUL DE CULTURA GENERALA cu profil real-umanist, cu o clasa de 47 elevi si 12 profesori.

1965 – Se da in functie noul local al SCOLII GENERALE, cu 16 Sali de clasa.

1969 – Scoala Generala cu clasele I-IV Cormaia se transforma in SCOALA GENERALA CU 8 CLASE

1970 – Ia fiinta CASA PIONIERILOR, actualul CLUB AL ELEVILOR;

1975 – Se da in folosinta un nou local de scoala cu 12 sali de clasa (str.Teilor);

1976– Ia fiinta actualul CAMIN DE ZI cu 140 locuri si CRESA DE COPIII cu 100 locuri;

1977 – Liceul din Singeorz-Bai, intra in reteaua MICM cu profil industial mecanic.

1979 –  Se da in folosinta localul SCOLII GENERALE CU CLASELE I-IV VALEA BORCUTULUI ( renovare);.

1983 – Jubileul sarbatoririi a 250 ani de scoala romaneasca la Singeorz-Bai (1733-1983);

2002 – Se sarbatoreste semicentenarul SCOLII DE LA VALEA BORCUTULUI (1952-2002)

2007 – SCOLII GENERALE SINGEORZ-BAI i se atribuie numele de SCOALA GENERALA „ARTEMIU PUBLIU ALEXI” SINGEORZ-BAI, dupa numele marelui biolog  prof. dr. ARTEMIU PUBLIU ALEXI, doctorand in STIINTELE NATURALE ;

Scoala Generala „Artemiu Publiu Alexi” este situata in centrul orasului Singeorz-Bai, renumita statiune balneoclimaterica, aflata in partea de nord est a judetului  Bistrita-Nasaud, in bazinul superior al Somesului Mare, intr-o mica depresiune la o altitudine de 435 m.

Prestanta  profesorilor si rezultatele foarte bune ale elevilor la examene si concursuri a facut ca scoala noastra sa fie frecventata in fiecare an de tot mai multi elevii.

Prin politica sa scoala ofera fiecarui elev posibilitatea de :

• a obtine performante ridicate in functie de interese si aptitudini;
• a-si  continua studiile in invatamantul liceal- liceul din localitate ,licee din Bistrita, Cluj-Napoca si Nasaud.
• a se integra in societate;

Şcoala urmăreşte formarea tinerilor ca cetăţeni europeni, educându-i în spiritul toleranţei, multiculturalismului şi a democraţiei.